Care este situatia militara in zona Marii Negre

02 aprilie 2015 03:12

24 0

Care este situatia militara in zona Marii Negre

Situatia militara in zona Marii Negre este una "grava, de tipul extrema urgenta" din punctul de vedere al Romaniei, pentru ca Rusia s-a extins, a atins un "punct de dominanta militara covarsitoare" si se afla in plin proces de expansiune, afirma generalul Constantin Degeratu.

Situatia militara in zona Marii Negre este una "grava, de tipul extrema urgenta" din punctul de vedere al Romaniei, pentru ca Rusia s-a extins, a atins un "punct de dominanta militara covarsitoare" si se afla in plin proces de expansiune, afirma generalul Constantin Degeratu.

"La aceasta data (si in perioada imediat urmatoare rational previzibila), situatia este - din perspectiva paradigmei de confruntare impusa de Rusia - una grava, de tipul extrema urgenta: Rusia este in ofensiva, si-a atins unele obiective geopolitice la Marea Neagra (Crimeea, Abhazia, Osetia de Sud), mai poate viza unele (gurile Dunarii) si ar putea fi tentata sa testeze viabilitatea Articolului 5 sub acoperirea starii de confuzie generata si a micului santaj nuclear.

Tentatia poate fi potentata de reactia timida a adversarului, slabiciunile Aliantei, succesele obtinute facil si de presiunile interne grave, dar si de faptul ca, in zona pontica, Rusia a atins un punct de dominanta militara covarsitoare si se afla in plin proces de expansiune", a declarat generalul Degeratu pentru Ziare.com.

Fostul comandant al Marelui Stat Major al Armatei Romane a prezentat concret situatia militara existenta inainte si dupa anexarea Crimeii de catre Federatia Rusa.

"La data declansarii procesului de confruntare, Rusia avea o pozitie importanta ca stat riveran la Marea Neagra, mostenind de la fosta URSS o portiune de litoral de aproape 500 km, si impartea cu Ucraina controlul Marii Azov.

Ceilalti protagonisti ai scenei pontice erau: Ucraina (cu aprox. 1.700 km de litoral, inclusiv Crimeea si, partial, Gurile Dunarii) ; Turcia (cu peste 1.400 km de litoral si controlul complet al Stramtorilor - sub reglementarile Conventiei de la Montreux) ; Romania (cu 245 km de litoral si controlul substantial al Gurilor Dunarii (plus Canalul navigabil dobrogean), dar si cu vulnerabilitatea numita Insula Serpilor (talharita candva de Rusia; astazi punct sensibil in relatiile romano-ucrainiene) ; Bulgaria (cu vreo 350 km de litoral) si Georgia (cu 310 km de litoral).

La aceeasi data, Rusia avea cea mai mare flota (si singura semnificativa) din Marea Neagra si detinea controlul operational asupra celui mai mare port militar din Marea Neagra - Sevastopol, precum si al altor facilitati militare din Crimeea.

Dupa agresiunea impotriva Georgiei din anul 2008, Rusia a smuls de sub autoritatea acesteia litoralul abhaz (210 km) si a dobandit controlul cvasi-deplin asupra principalului port georgian - Poti", a explicat generalul Degeratu.

Dupa anexarea Crimeii, flota rusa a ajuns sa stapaneasca efectiv Marea Neagra, avertizeaza acesta.

"Anul trecut, dupa anexarea peninsulei Crimeea, Rusia s-a extins: a mai dobandit controlul asupra a peste 500 km de litoral, stapaneste pe deplin baza navala Sevastopol si toate facilitatile militare din peninsula; a inchis efectiv Marea Azov (prin stramtoarea Kerci) ; a inchis fizic accesul Ucrainei la zona economica exclusiva delimitata prin acordul de la Haga.

In fapt, flota rusa stapaneste efectiv Marea Neagra, pentru ca: Turcia nu manifesta un interes evident pentru securitatea maritima in bazinul pontic (fiind concentratata pe alte probleme de securitate mai presante) ; Romania si Bulgaria au o capacitate de actiune navala mult sub nivelul care ar putea fi definit ca 'modest', iar Georgia nu intra in discutie. In ceea ce priveste capacitatea navala ramasa Ucrainei, este greu de facut o estimare realista, dar principial, e mai prudent sa nu fie luata in calcul", ne-a mai explicat Constantin Degeratu.

Generalul Degeratu a subliniat rolul jucat de Turcia in spatiul pontic si a atras atentia asupra carentelor in apararea aeriana si teritoriala de care dau dovada statele membre NATO din regiune.

"Din perspectiva puterii navale, singura capacitate de aparare euro-atlantica in Marea Neagra o reprezinta prezenta periodica la exercitii a unor nave de lupta moderne ale unor state membre ale NATO (SUA, Mare Britanie, Franta, Spania, Germania etc), dar durata de sedere a acestora este limitata si conditionata de acordul Turciei, iar capacitatea lor operationala trebuie privita prin prisma conditionarilor politice, militare si logistice, dar si politice.

In ceea ce priveste apararea spatiului aerian in perimetrul nemijlocit al Marii Negre, trebuie remarcata cvasi-absenta - inclusiv fizica, nu doar ca potential imediat de actiune - a capacitatilor de tip aviatie de lupta (in ceea ce priveste Romania, Bulgaria si Georgia), dar si, probabil, incapacitatea Ucrainei de a utiliza acest instrument.

Situatia este practic aceeasi si in ceea ce priveste capacitatea de aparare antiaeriana a teritoriului (cu vectori sol-aer) a celor trei tari - Romania, Bulgaria si Georgia. Pentru motive mentionate anterior, Turcia nu este parte a unei astfel de ecuatii.

Din perspectiva apararii teritoriale (litoral plus ape teritoriale), cele trei tari mentionate sunt la limita de jos a unei aparari efective (desi sunt, cu siguranta, capabile de riposta, acestea au o rezistenta redusa impotriva unor forte de genul celor pregatite de Rusia in ultimii 5-6 ani si afisate la exercitiile de intimidare succesive, ori la parada anexarii Crimeii) ", a mai declarat generalul Constantin Degeratu.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: ziare.com

Pentru pagina categorie

Loading...