Nu ignoraţi simptomele, cereţi ajutor de specialitate!

17 septembrie 2014 16:55

10 0

Nu ignoraţi simptomele, cereţi ajutor de specialitate!

Experţii din domeniu atrag atenţia tot mai des că depresia nu este o “boală a oamenilor mari”. Copii la vârste tot mai fragede sunt captivi în lumea tristeţii eterne. Pentru mulţi, ignorarea simptomelor şi evitarea ajutorului specializat se soldează cu consecinţe mortale. Julia avea 14 ani când a decis să îşi pună capăt zilelor. A înghiţit o cutie întreagă de somnifere şi a trimis un SMS mamei şi surorii ei: “Îmi pare rău. Vă iubesc”. SMS-ul a fost semnalul suficient ca mama să îi salveze viaţa în ultima clipă. La trei ani de la acel incident, ea îşi aminteşte de tentativa de sinucidere ca şi cum ar fi fost a unei alte persoane, captive într-o lume întunecată şi lipsită de orice speranţă. Era bolnavă, suferea de depresie, aşa cum se întâmpla cu 8-10% dintre tinerii de astăzi cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani, notează revista germană Focus.

De soarta acestor copii se ocupă zi de zi directorul clinicii Heckscher pentru copii şi tineri din Munchen, Frank Joseph Freisleder. El este considerat un expert de renume în tratarea bolilor psihice pentru copii, specializat în psihiatrie, psihosomatică şi psihoterapie. “Misiunea mea este să îi readuc pe copii la viaţa lor obişnuită, fericită şi lipsită de griji, tot mai departe de lumea depresiilor. Cazul Julia este unul simptomatic, fiindcă riscul principal al depresiei la începutul pubertăţii este suicidul”, susţine Fresleder, pentru sursa citată. Depresia poate afecta un copil încă din clasele primare şi chiar şi din anii grădiniţei. “Aproape 3% dintre copii sunt loviţi de depresie înaintea pubertăţii. Cu cât este mai mic un copil, cu atât este mai greu să dăm un diagnostic precis, fiindcă boala nu vine cu simptomele ei obişnuite. Un copil care plânge des, este timorat, nu vrea să se joace cu ceilalţi copii şi acuză mereu dureri de cap şi de burtă, suferă foarte probabil de depresie”, spune medicul.

Elevii din clasele primare îşi exprimă deja explicit aceste simptome: sunt trişti fiindcă nu au prieteni şi au impresia că nimeni nu îi agreează. De obicei, starea lor trece de la lipsă de implicare la agresiune. “O depresie netratată la timpul ei va afecta copilul în dezvoltarea sa cognitivă şi emoţională. Persistă pericolul ca boala să devină cronică. Netratarea unei disfuncţii precum ADHD (acronimul locuţiunii din engleză “Attention Deficit Hyperactivity Disorder” - n.r), dislexia sau cele legate de pofta de mâncare pot duce la depresie, care la rândul ei poate provoca alte boli incurabile. În esenţă, un cerc vicios”, considera medicul.

Expertul face apel la părinţi să analizeze în detaliu comportamentul copiilor lor. “Simptomele la adolescenţi sunt similare cu cele ale oamenilor la maturitate. 'Nu am chef azi', 'lăsaţi-mă în pace', urmate de o izolare în propria cameră, de dezinteres şi melancolie. Un comportament normal în timpul pubertăţii sau deja o criză psihică? Vorbim de o chestiune care ne dă mari bătăi de cap fiindcă diagnosticul corect nu e nici pe departe simplu. Suicidul este al doilea cel mai întâlnit motiv de deces în rândul tinerilor. Vestea bună este că numărul sinuciderilor în rândul tinerilor este în scădere. Nu reuşim să acoperim fiecare nivel al problemei. În Munchen avem o ambulanţă 24 din 24 de ore la dispoziţia tinerilor disperaţi. Zilnic ambulanţa aduce în medie cinci tineri ameninţaţi de pericolul acut al sinuciderii”, explică specialistul german.

Medicul recomandă părinţilor să poarte discuţii serioase cu copiii despre comportamentul lor. “Părinţii se tem să discute deschis cu copiii lor despre pericolul depresiei şi al dezinteresului pentru viaţă, tocmai ca să nu provoace trezirea aşa-zişilor 'pitici de pe creier'. De cele mai multe ori, părinţii nu găsesc tonul potrivit al discuţiei, iar efectul este complet invers. Rămâne o varianta viabilă să apeleze în acest caz la o bunică, un unchi sau un prieten apropiat al familiei. Nu în ultimul rând, să nu ezite să apeleze la ajutor specializat. Niciodată nu este prea devreme sau prea târziu. De aceea, trebuie să fie tot mai activi psihologii din şcoli”.

După o internare la clinica pentru copii, Julia a ajuns la un institut specializat în tratarea copiilor şi tinerilor bolnavi psihic. Aici a început prelucrarea motivelor care au dus la tentativa de suicid. În primele luni, fata s-a rezumat să declare: “Îmi doresc doar să fi murit”. Medicul german susţine că depresia poate lovi din senin. “Nu putem da vina doar pe latura genetică. O naştere prematură sau pierderea unei persoane dragi pot favoriza apariţia depresiei în rândul copiilor. Băieţii încearcă să mascheze depresia prin violenţă. La baza celor mai multe acte de violenţă ale tinerilor stau de fapt depresii netratate în perioada copilăriei”, este de părere specialistul. În cazul Juliei, depresia a început cu mult înaintea tentativei de sinucidere. Certurile dintre părinţi, situaţia tensionată din sânul familiei şi plecarea tatălui au afectat-o mai mult decât pe sora ei mai mică. Fata s-a izolat în casă, iar şcoala a devenit un chin pentru ea. A început să chiulească, doar ca să rămână singură acasă. Mama ei nu a înţeles simptomele şi a recurs la reproşuri şi ameninţări.

În final, fata a apelat la tablete. “O depresie tratată nu înseamnă automat că ea va dispărea definitiv sau că nu va mai reapărea. Şansele de vindecare sunt mari, dacă familia reprezintă un sprijin total şi este dispusă să soluţioneze problemele iniţiale. Terapeutul trebuie să fie cu adevărat iscusit ca să găsească soluţia ideală pentru fiecare minor în parte. Nu există o paletă largă de medicamente disponibile. Din contră, există un singur medicament avizat pentru copiii care suferă de depresie. Nu puţine sunt cazurile când acest medicament are efect invers şi provoacă gânduri sinucigaşe. Fac apel să se renunţe la medicamentaţia pe cont propriu. Nu cred nici o secundă în variantele naturiste, pe bază de plante. Singura soluţie viabilă este ajutorul specializat”.

Julia a fost inclusă într-un program de terapie de grup. Participă la ore de dans şi de pictură, unde are posibilitatea să îşi descarce teama, tristeţea şi nervozitatea. Ea a descoperit o pasiune pentru chitară. Confirmarea primită din partea celor din jur i-a întărit încrederea în sine. Terapia a durat aproape doi ani. Ea a absolvit cu brio liceul şi urmează o facultate de muzică. Vizitele la terapeut nu au dispărut în totalitate. Lunar se întâlnesc pentru o discuţie în doi, dar expertul este convins că, cel puţin pentru moment, depresia a fost învinsă.

De asemenea, se va citi: Mobilizare generală în Germania: nu le mai cumpărați smartwatch-uri copiilor

Sursa: jurnalul.ro

Pentru pagina categorie

Loading...