Ucraina mai face un pas înapoi: autonomie sporită pentru zone controlate de rebeli

16 septembrie 2014 09:49

36 0

Ucraina mai face un pas înapoi: autonomie sporită pentru zone controlate de rebeli

Parlamentul ucrainean a adoptat, marţi, proiectul de lege depus de preşedintele Petro Poroşenko care prevede mai multă autonomie pentru regiunile separatiste din estul Ucrainei şi care fixează de asemenea alegeri locale în aceste regiuni, la 7 decembrie, relatează AFP.

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a prezentat marţi în Parlament un proiect de lege care garantează mai multă autonomie regiunilor separatiste din estul rusofon, unde un armistiţiu fragil este în vigoare, în încercarea de a soluţiona conflictul violent.

Acest proiect de lege privind un "statut special" pentru regiunile Doneţk şi Lugansk este prevăzut de protocolul de armistiţiu semnat la 5 septembrie de Kiev şi rebelii proruşi, care cer independenţa.

Proiectul de lege prevede de asemenea organizarea de alegeri la 7 decembrie în regiunile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Autorităţile de la Kiev doresc organizarea de "alegeri la nivel de districte, consilii municipale, consilii locale", în "anumite districte din regiunile Doneţk şi Lugansk, duminică, 7 decembrie", conform textului proiectului de lege.

Autorităţile de la Kiev şi rebelii proruşi au semnat, la 5 septembrie, un armistiţiu, însoţit de un acord de retragere a trupelor şi un schimb de prizonieri, la finalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă viitorul statut al republicilor proclamate unilateral de insurgenţi la Doneţk şi Lugansk nu a fost stabilit.

Conform propunerilor dezvăluite de preşedinţie, proiectul de lege prevede instalarea unui Guvern autonom provizoriu, pe o perioadă de trei ani, care ar urma să intre în funcţiune odată cu adoptarea legii.

Separatiştii au indicat deja că resping oferta Kievului privind o mai mare autonomie şi continuă să ceară independenţa.

Proiectul de lege promite de asemenea să ajute la recontrucţia infrastructurilor distruse de cele cinci luni de confruntări, care s-au soldat cu 2.700 de morţi, şi să furnizeze un ajutor economic şi social populaţiei.

Site-ul preşedinţiei menţiona că aceste propuneri deschid calea unei descentralizări dar în acelaşi timp garantează "suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa statului" ucrainean.

Într-o analiză pornind de la un articol scris de renumita jurnalistă Anne Applebaum (soţia ministrului polonez de externe, Radek Sikorski), gândul prezenta aceste planuri ale lui Putin de crearea unor noi conflicte îngheţate în regiune şi de obţinerea, în cele din urmă a Donbasului şi a altor regiuni din estul Ucrainei, pentru a re-crea vechea Novorossiye.

În a doua parte a secolului al XVIII-lea, Rusia ţaristă câştiga în faţa Imperiului Otoman o regiune care se numea „Novorossiya”, Noua Rusie. Regiunea cuprindea actualele provincii (oblast) Harkov, Lugansk, Doneţk, Kherson, Nikolayev şi Odesa. În total, aproximativ o treime din actualul teritoriu ucrainean. La începutul Uniunii Sovietice, Novorossiya a devenit parte a Republicii Socialiste Sovietice Ucraina şi a rămas în componenţa Ucrainei după căderea Cortinei de Fier.

Conceptul de Novorossiya este cheia înţelegerii a ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei, spun experţii - gândul v-a prezentat o astfel de voce în urmă cu două luni, într-o corespondenţă din Bălţi, Republica Moldova, pe care o puteţi citi AICI.

Planul lui Putin este recâştigarea acestei provincii istorice, pe care o consideră rusească. Primul pas este apelarea la tactica folosită cu succes de Rusia în R. Moldova - Transnistria - şi în Georgia - Osetia de Sud şi Abhazia. Nu trebuie să ne gândim neapărat la anexare formală la Rusia - să ne imaginăm efectul geopolitic pe care l-ar avea în Europa crearea unei „Transnistrii uriaşe” (Vladimir Socor, Jamestown, cu referire la Donbas) în sudul şi estul Ucrainei. Ipoteza a fost discutată în repetate rânduri şi de preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, dar şi de premierul Iaţeniuk. Recent, şi preşedintele român, Traian Băsescu, a prezentat evenimentele din Ucraina în cheia conceptului de Novorossiya.

Pentru că nu a reuşit deocamdată să creeze replici ale situaţiei din Donbas (Doneţk şi Lugansk) în celelalte provincii ale Novorossiyei, Vladimir Putin şi-a pus în aşteptare marele plan ţarist şi face tot posibilul pentru a rupe aceste provincii din Ucraina - prima condiţie fiind îngheţarea conflictului. O carte pe care a jucat-o de la început în acest conflict este prezentarea lui drept unul intern, un război civil, când el este de fapt un conflict ruso-ucrainean, mai crede Socor.

I-a reuşit, dovadă fiind limbajul politic european şi american cu referire la ce se întâmplă în Ucraina. În tot acest peisaj, Rusia s-a prezentat drept arbitru, insistând că autorităţile de la Kiev trebuie să negocieze cu liderii autoproclamatelor republici independente Doneţk şi Lugansk. Este, de fapt, un război prin proxy. Rând pe rând, după Doneţk şi Lugansk, toate aceste regiuni vor fi sateliţi sub control rusesc care vor recrea Novorossiya*.

O altă modalitate de a înţelege Novorossiya este definiţia pe care i-o dă analistul politic Vladimir Socor: o entitate cvasi-statală, plasată sub protectorat rusesc. Republicile autonome Doneţk şi Lugansk vor fi integrate în Novorossiya, însă până atunci trebuie să fie proiecte solide pe cont propriu şi, desigur, în afara controlului Kievului, indică expertul.

Dincolo de planul privind autonomia, Parlamentul ucrainean a adoptat marţi un proiect de lege care garantează amnistia, în anumite condiţii, pentru combatanţii angajaţi în confruntările din estul Ucrainei, de la începutul conflictului în urmă cu cinci luni, relatează AFP.

Preşedintele Petro Poroşenko a supus marţi Parlamentului un proiect de lege privind o amnistie pentru "participanţii la evenimentele din Doneţk şi Lugansk", două fiefuri ale rebelilor proruşi.

Conform preşedinţiei, proiectul de lege scuteşte de la proceduri penale şi administrative combatanţii, cu excepţia celor care s-au făcut vinovaţi în special de "crime, violuri şi terorism". Potrivit presei ucrainene, o excepţie de la această amnistie sunt şi cei responsabili de doborârea avionului Boeing al companiei Malaysia Airlines la 17 iulie, soldat cu 298 de morţi.

Sursa: feedproxy.google.com

Pentru pagina categorie

Loading...